Bucureştiul – „şantier de interes naţional”

CRISTINA DIAC

În 1948, în doar câteva luni s-au refăcut străzi, s-au reclădit Teatrul Naţional, stadioanele ANEF şi Dinamo, s-a construit Aeroportul Băneasa, au fost plantaţi copaci de-a lungul trotuarelor. În nici trei luni, pe Dealul Cotrocenilor s-a ridicat Apaca fabrica de confecţii care a primit numele "Gheorghe Gheorghiu-Dej".

"Bucureştii sunt ...
Citește mai mult

„Spargem munte după munte”

CRISTINA DIAC

Cei mai mulţi "brigadieri" sosiţi pe şantire erau ţărani tineri, pentru care "lumea" se confundase cu marginile satului natal. Obişnuiţi cu munca grea a pământului, hrana la ore fixe, normele de igienă corporală, lucrul organizat de pe şantier, scrisul şi cititul erau pentru ei tot atâtea noutăţi absolute.

Dincolo de ...
Citește mai mult

“Vom munci şi vom lupta, linia vom termina!”

CRISTINA DIAC

Recrutarea voluntarilor pentru şantierele naţionale s-a făcut de organizaţiile ju­deţene ale Uniunii Tineretului Muncitoresc (UTM). La 1 apri­lie 1948, când s-au deschis şantierele de la Bumbeşti – Livezeni, Salva – Vi­şeu şi Lunca Prutului, fiecărei organizaţii judeţene a UTM i-a revenit ca sarcină trimiterea “pe frontul muncii” a unei ...
Citește mai mult

Şantierele naţionale

CRISTINA DIAC

Exploatate la maximum de propaganda primilor ani ai “dictaturii proletariatului”, şantierele au fost ulterior asociate cu “obsedantul deceniu”. Brigadieri, muncă voluntară, depăşirea normelor, o ţară nouă, entuziasm. În lipsa unor aparate de măsură, dăruirea miilor de oameni care au lucrat la Bumbeşti-Livezeni sau în Lunca Prutului este, în egală ...
Citește mai mult

Lupta împotriva analfabetismului

CRISTINA DIAC

Reformarea învăţământului în 1948 a stat sub semnul luptei cu analfabetismul. Adulţilor neşcolarizaţi deloc sau foarte puţin li s-au oferit multiple posibilităţi de instrucţie. Pentru că, în opinia decidenţilor, era nevoie de ingineri, pentru prima dată în istoria României s-a inversat raportul între şcolile teoretice şi cele tehnice.

După reforma ...
Citește mai mult

Profesorii, prinşi în vârtejul vremurilor

CRISTINA DIAC

Factorii politici s-au uitat atent la "resursele umane" din învăţământul superior. Prin epurări, pensionări, desfiinţarea posturilor şi rezilierea contractelor, au fost îndepărtaţi profesorii "cu probleme". Aspirantul la studenţie trebuia să prezinte un certificat din care să reiasă veniturile părinţilor şi că el însuşi nu este "bandit".

Învăţământul superior a fost ...
Citește mai mult

Manualele vremurilor noi

CRISTINA DIAC

La începutul anului şcolar 1948, în viaţa elevilor au apărut o sumedenie de noutăţi. După vacanţă, buchea cărţii le spunea că Alexandru Toma este un mare poet sau că România fusese “stat imperialist”. Însă cei mai mulţi n-au aflat aceste lucruri din manuale. Depăşit de situaţie, statul n-a putut ...
Citește mai mult

Învăţământul de masă şi de clasă

CRISTINA DIAC

Dintre evenimentele anului 1948, reforma învăţământului a influenţat destinul a milioane de români. Războiul declarat analfabetismului de autorităţile comuniste a aşezat în bănci şi oameni trecuţi de jumătatea vieţii. În acelaşi timp, “fiii elementelor exploatatoare” nu mai erau primiţi decât în şcolile profesionale.

În 1948, social-democraţia dispărea în mod oficial ...
Citește mai mult

Scoaterea religiei şi a icoanelor din şcoli

CRISTINA DIAC

Reorganizarea vieţii bisericeşti nu a însemnat mare lucru pentru masa credincioşilor. Interzicerea orelor de religie şi a rugăciunilor la începutul şi sfârşitul orelor de curs ori scoaterea icoanelor din şcoli au trezit vii proteste, în special la sate. Confruntate cu pericolul de revoltă, autorităţile au bătut în retragere.

Constituţia din ...
Citește mai mult

„Patriarhul roşu“ sau salvatorul Bisericii

CRISTINA DIAC

Istoria Bisericii Ortodoxe în timpul regimului comunist a fost marcată de personalitatea patriarhului Justinian. A avut una dintre cele mai lungi cârmuiri, rezistând în scaun aproape trei decenii. A fost lăudat şi criticat în egală măsură, fiind văzut atât drept “omul lui Gheorghiu-Dej”, cât şi salvatorul Ortodoxiei.

Între cele două ...
Citește mai mult